Things that come and go

by special guest:

despre web


prin '93 m-am intalnit accidental cu muzica electronica in primul club adevarat in care am pus piciorul, pentru ca apoi sa ma las perindata prin variate stiluri, iar prin '96 am revenit in zona butoanelor si sunetelor sintetizate datorita admiratiei pentru un loc. o casa pe pamant, complet nepretentioasa, ce servea drept internet cafe si cuib de muzica altfel pentru cei care nu obisnuiau sa iasa in cluburi in adevaratul sens al cuvantului. pionier indraznet intr-ale drumandbass-ului, breakbeat-utului, psy, goa si a experimentarilor de tot felul, webclub a reusit sa stranga sub palaria sa psihedelica un public omogen, constant, un grup de prieteni supradimensionat, mereu acolo, niciodata aproape. cu oamenii de acolo, pe care ii cunosti invariabil, ai fi putut foarte usor sa faci un film romanesc de care nu ti-e sila, o campanie publicitara premiata la golden drum, sa montezi o piesa multimedia, sa produci in totalitate un album, sa editezi o publicatie si mai nou sa creezi un trend demn de urmat. sunt acei oameni impuls cu care te-ai duce la club dar ai vrea sa si stai sa vorbesti fara limita de timp si creativitate. web-ul ramane locul unde mi-am cunoscut jumatate din actuala aventura personala cu care ma intalnesc mereu numita viata mea si ultimul bastion al bonurilor de consumatie procent din intrare. in camerele semiobscure s-au nascut idile cu ochii incetosati si s-au destramat relatii in ritm de dans langa soba regelui ciuperca pentru a face mai apoi permutari acceptate unanim. sunetul e prost, te-ai obisnuit cu el asa dar nici nu ai vrea sa fie altfel, dar muzica e buna bautura e pentru orisicare iar soundul e din toate stilurile, mai eclectic decat oriunde. aici mi-au bucurat ochii primele proiectii si vj acturi, si tot aici am fost cel mai aproape de artisti adevarati la primele live-uri in club. undeva intr-o cutie din dulapul lui dreamrec se ascunde corect arhivata celebra colectie de flyere din galeria personala a lui milos, aniversarile, lansarile suie sau revelioanele trecute. webul se incadreaza in seria locatiilor care vin si pleaca, in care s-au mai inscris cafeneaua underground si megasecreta a lui alien pimp unde m-am bucurat la cel mai frumos afterparty cu sonya moonear, petrecerile de miercuri seara nomade sezoniere din livingul bar de pe straduta de langa 1 mai, podul lemnos mereu primitor rocca, la mansarda oasis si subsolul neterminat al cafenelei actorilor si spatiul betonat de la cina, martor al atator evenimente greu de uitat. atunci cand iti propui sa mergi "la web" nu trebuie sa citesti neaparat cine e pe lineup in seara asta, stii doar ca va fi bine si o seara plina se deschide, alaturi de personaje pe care le gasesti acolo since ever ca ionas, oana (multumim pentru 12 ani de confort psihic sporit), marika - vesnic canditat la categoria debutant la primele editii ale premiilor nights.ro si multi altii. in 2008 insa moare o epoca si cu ea o parte din noi. peste 3 ani vom trece nostalgici pe 1 mai pe langa un imens bloc de sticla ce adaposteste biropati corporatisti ce vor calca in picioare amintirile ingropate brutal sub tone de otel, scoala neconventionala de muzica si stil de viata care a marcat generatii timp de mai bine de 10 ani. poate cineva sa estimeze cam cat valoreaza toate acestea? 1,7 mil euro! se baga careva?